Agricultură urbană

Imaginează-ți un oraș în care acoperișurile produc legume proaspete, apele uzate devin o resursă agricolă valoroasă, iar spațiile nefolosite ale clădirilor contribuie la hrănirea comunităților locale.

Agricultura urbană oferă posibilități promițătoare, însă transformarea acestor sisteme în soluții sustenabile din punct de vedere ecologic rămâne o provocare.

Cercetătorii de la Universitatea Autonomă din Barcelona au petrecut opt ani studiind metode prin care serele amplasate pe acoperișuri pot produce alimente mai eficient. Rezultatele lor arată că decizii relativ simple, de la întreținerea acoperișurilor serelor până la alegerea îngrășămintelor potrivite, pot influența semnificativ recoltele și performanța ecologică.

Studiul, publicat în revista Agronomy for Sustainable Development în octombrie 2026, oferă informații valoroase despre viitorul producției alimentare în orașele tot mai aglomerate.

Opt ani de cultivare a roșiilor

Cercetarea s-a concentrat asupra unei sere experimentale amplasate pe acoperișul campusului universitar din Barcelona. Integrată în clădire și conectată termic la aceasta, sera le-a oferit cercetătorilor ocazia de a studia producția agricolă într-un mediu urban.

Între 2015 și 2023, oamenii de știință au analizat 11 cicluri de cultivare a roșiilor, comparând productivitatea, consumul de resurse și impactul asupra mediului.

Obiectivul lor a fost identificarea unor îmbunătățiri practice care să sporească productivitatea agriculturii urbane și, în același timp, să reducă amprenta ecologică a acesteia.

Rezultatele au evidențiat doi factori deosebit de importanți: cantitatea de lumină solară care ajunge la plante și gestionarea eficientă a nutrienților pe parcursul dezvoltării lor.

Lumina solară face o diferență remarcabilă

Lumina naturală s-a dovedit a fi factorul cu cea mai mare influență asupra productivității tomatelor.

În timp, panourile din plastic care acopereau sera s-au deteriorat treptat, reducând cantitatea de lumină solară care ajungea la culturi. Cercetătorii au asociat această degradare cu o scădere de 31% a producției pe parcursul celor opt ani de studiu.

După înlocuirea panourilor uzate în 2023, recolta de roșii a crescut cu peste 56% față de anul precedent.

Rezultatele sugerează că întreținerea periodică poate fi la fel de importantă ca tehnologiile agricole sofisticate.

Deși producătorii recomandă adesea înlocuirea învelitorilor serelor după aproximativ zece ani, cercetătorii propun un interval mai scurt, de patru până la șase ani.

Calculele lor indică faptul că această abordare ar putea reduce și amprenta totală de carbon a serei cu aproximativ 6,7–7,7%.

Transformarea apelor uzate în îngrășământ

O altă descoperire promițătoare a vizat struvitul, un mineral bogat în fosfor, care poate fi recuperat din instalațiile municipale de tratare a apelor uzate.

Fosforul este esențial pentru creșterea plantelor, însă producerea îngrășămintelor convenționale și pierderile de nutrienți pot provoca probleme de mediu.

Cercetătorii au testat dacă struvitul recuperat ar putea constitui o alternativă eficientă pentru cultivarea roșiilor.

Aceștia au constatat că aplicarea unei cantități optimizate de 100 de grame pentru fiecare plantă a generat cele mai mari recolte înregistrate pe durata studiului, cu rezultate comparabile celor obținute prin fertilizarea minerală convențională.

Metoda a oferit și un avantaj important pentru mediu, reducând poluarea asociată scurgerilor de nutrienți în cursurile de apă.

Prin urmare, recuperarea nutrienților valoroși din apele uzate ar putea ajuta orașele să dezvolte sisteme alimentare mai circulare, în care resursele sunt reutilizate în loc să fie aruncate.

Sunt fermele de interior cu adevărat mai ecologice?

Oamenii de știință au comparat și cultivarea pe acoperiș cu un sistem de producție a roșiilor în interior, bazat pe iluminare artificială cu LED-uri.

Deși agricultura de interior a demonstrat o utilizare eficientă a apei, impactul său asupra mediului a fost considerabil mai mare din cauza consumului de electricitate.

Sistemul de interior a generat aproximativ 7,06 kilograme de dioxid de carbon echivalent pentru fiecare kilogram de roșii. Prin comparație, cele mai eficiente cicluri de cultivare din sera de pe acoperiș au produs aproximativ 0,54–0,94 kilograme.

Electricitatea a reprezentat peste 93% din amprenta ecologică a sistemului de interior.

Totuși, cercetătorii au identificat o posibilă soluție. Dacă întreaga cantitate de electricitate ar proveni din energie solară fotovoltaică, amprenta de carbon estimată a sistemului de interior ar scădea cu 87%, ajungând la aproximativ 0,93 kilograme de dioxid de carbon echivalent pentru fiecare kilogram de roșii.

Acest rezultat arată cât de mult depinde sustenabilitatea agriculturii de interior de sursa de energie utilizată.

Ce înseamnă aceste rezultate pentru orașele viitorului

Descoperirile oferă îndrumări practice pentru agricultorii urbani, arhitecți și factorii de decizie interesați de dezvoltarea unor sisteme alimentare mai sustenabile.

Întreținerea învelitorilor transparente ale serelor, ajustarea cantităților de îngrășăminte și utilizarea nutrienților recuperați pot îmbunătăți performanța agricolă. Electricitatea din surse regenerabile ar putea face, de asemenea, sistemele de cultivare cu iluminare artificială mult mai competitive din punct de vedere ecologic.

Un aspect important al studiului este că progresul rezultă adesea din monitorizarea continuă și din îmbunătățiri treptate, nu neapărat dintr-o singură descoperire tehnologică majoră.

Pe măsură ce orașele caută soluții pentru producerea alimentelor proaspete mai aproape de consumatori, aceste concluzii ar putea contribui la transformarea acoperișurilor și a altor spații urbane în zone agricole productive.

Viitorul agriculturii urbane ar putea depinde de un principiu surprinzător de simplu: înțelegerea modului în care plantele folosesc lumina, nutrienții și energia, urmată de gestionarea cât mai atentă a acestor resurse.