Coralul auriu misterios

În adâncurile Oceanului Pacific, cercetătorii au descoperit un coral galben-auriu cu un aspect neobișnuit, care ascundea un secret și mai surprinzător.

Analizele genetice au arătat că acesta aparține unei familii biologice complet noi, dezvăluind cât de multe mistere continuă să ascundă oceanele.

O descoperire subacvatică neașteptată

În adâncurile Oceanului Pacific, acolo unde lumina soarelui pătrunde cu greu, oamenii de știință au făcut o descoperire extraordinară. Pe munții submarini stâncoși din apropierea Costa Ricăi crește un coral de un galben strălucitor, care seamănă cu un copac auriu în miniatură, înconjurat de sute de viețuitoare marine în formă de stea.

Aspectul său neobișnuit a atras imediat atenția cercetătorilor, însă cea mai mare surpriză a apărut în laborator. Analizele genetice au arătat că organismul era atât de diferit de coralii clasificați anterior, încât cercetătorii au fost nevoiți să stabilească o familie biologică complet nouă.

Descoperirea, prezentată în octombrie 2026 în revista științifică CheiZoo, reamintește cât de puține lucruri cunosc oamenii de știință despre viața din adâncurile oceanelor.

O denumire inspirată din lumea fantastică

Noua specie, Laurinque elenya, trăiește pe munții submarini de-a lungul coastei pacifice a Costa Ricăi, inclusiv în zonele din apropierea insulei Isla del Coco.

Cercetătorii au descoperit colonii la adâncimi cuprinse între 360 și 529 de metri. Unele exemplare depășeau un metru în înălțime, iar ramurile lor delicate, de culoare galbenă, se răsfirau deasupra fundului stâncos al oceanului.

Peisajul din jur era la fel de impresionant. Numeroase ofiuri, nevertebrate marine înrudite cu stelele de mare, acopereau rocile din apropierea coloniilor de corali. Împreună, aceste organisme formau un peisaj subacvatic neobișnuit, care a inspirat denumirea științifică a speciei.

Pentru a da un nume descoperirii, cercetătorii au apelat la limba elfică fictivă creată de scriitorul J.R.R. Tolkien. Numele genului, Laurinque, provine de la termenul Laurinquë, care înseamnă „copac auriu” în limba quenya. Denumirea face trimitere la culoarea izbitoare a coralului și la forma ramificată a acestuia.

Numele speciei, elenya, care înseamnă „stelar” sau „asociat stelelor”, reprezintă un omagiu adus ofiurilor întâlnite în întregul său habitat. Deși denumirea are origini literare, clasificarea științifică se bazează pe investigații anatomice și genetice ample.

De ce i-a nedumerit coralul pe cercetători

Identificarea celor mai apropiate rude evolutive ale coralului s-a dovedit neașteptat de complicată. Inițial, cercetătorii au analizat trei gene utilizate frecvent pentru studierea relațiilor evolutive dintre corali. Spre surprinderea lor, fiecare dintre acestea indica o legătură cu o familie diferită.

Rezultatele contradictorii au arătat că metodele genetice obișnuite nu erau suficiente pentru a clarifica poziția organismului în arborele evolutiv. Prin urmare, echipa a apelat la filogenomică, o metodă avansată care analizează simultan sute de gene.

Această analiză mai amplă a scos la iveală o linie evolutivă care nu fusese recunoscută până atunci. Deși specia este înrudită cel mai îndeaproape cu membrii familiei Eunicellidae, caracteristicile sale genetice și anatomice sunt suficient de distincte pentru a justifica încadrarea într-o familie separată, numită Laurinqueidae.

Ce a dezvăluit cercetătoarea principală

Dr. Odalisca Breedy, de la Universitatea din Costa Rica, a întâlnit pentru prima dată această remarcabilă comunitate de corali în timpul unei expediții de cercetare din 2019. Ea a explicat că peisajul subacvatic a impresionat-o imediat, deși, inițial, bănuia că acel coral aparținea unui grup taxonomic deja cunoscut.

Examinările mai atente au scos la iveală caracteristici care nu corespundeau niciunei specii cunoscute. Alte exemplare, colectate în 2023, i-au permis lui Breedy și colegilor săi să efectueze analize moleculare mai complexe, care au confirmat în cele din urmă poziția evolutivă neobișnuită a organismului.

În cadrul expedițiilor a fost utilizat vehiculul subacvatic telecomandat SuBastian, care le-a permis cercetătorilor să colecteze probe și să examineze habitate aflate la adâncimi inaccesibile scufundărilor obișnuite.

De ce sunt importante grădinile de corali

Comunitățile de corali de adâncime oferă habitate importante pentru numeroase organisme marine. Ramurile lor complexe creează spații adăpostite și suprafețe suplimentare pe care alte specii pot trăi, se pot hrăni și se pot reproduce.

Aceste medii pot susține o biodiversitate considerabilă, chiar dacă se află la sute de metri sub suprafața oceanului. Totuși, grădinile de corali de adâncime sunt vulnerabile la perturbări, în special la activitățile care deteriorează fizic fundul mării.

Documentarea speciilor necunoscute până acum îi poate ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine aceste ecosisteme și să identifice habitatele care au nevoie de protecție.

Ce mai rămâne de descoperit?

Identificarea unei familii complet noi de corali demonstrează că unele ramuri fundamentale ale istoriei evolutive a vieții marine nu au fost încă documentate. Munții submarini din apropierea Costa Ricăi se dovedesc deosebit de valoroși pentru cercetarea biodiversității, iar explorările continuă să dezvăluie organisme necunoscute.

Investigațiile viitoare ar putea scoate la iveală alte specii înrudite cu Laurinque elenya și ar putea clarifica modul în care a evoluat această linie evolutivă neobișnuită.

Deocamdată, coralul auriu reprezintă un exemplu remarcabil al descoperirilor care îi așteaptă încă pe cercetători în unele dintre cele mai puțin explorate medii de pe Pământ.