Oameni și animale

Activitatea umană transformă peisajele naturale de secole, însă un nou studiu sugerează că animalele sălbatice pot reacționa cel puțin la fel de puternic la prezența oamenilor în sine, precum reacționează la mediul creat de aceștia.

Cercetătorii au comparat datele de monitorizare a animalelor cu date anonimizate de localizare provenite de la telefoane mobile.

Astfel, au putut separa efectul prezenței umane de consecințele drumurilor, orașelor și altor transformări permanente ale peisajului.

Studiul publicat în revista Science a analizat date privind deplasările a 4.581 de mamifere și păsări din 37 de specii, pe teritoriul continental al Statelor Unite. Cercetătorii au comparat aceleași perioade din 2019 și 2020, când restricțiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19 au modificat semnificativ locurile și modul în care se deplasau oamenii.

Un experiment natural rar

Pandemia a creat o oportunitate neobișnuită pentru cercetători. În mod normal, prezența oamenilor este dificil de măsurat direct, deoarece datele detaliate privind deplasările sunt rareori disponibile public. Din acest motiv, studiile anterioare asupra faunei sălbatice s-au bazat adesea pe indicatori indirecți, precum urbanizarea, terenurile agricole sau existența restricțiilor de circulație.

În această cercetare, oamenii de știință au avut acces la date anonimizate de localizare provenite de la telefoane mobile, la nivel de zonă. Acestea au fost comparate cu datele GPS săptămânale ale animalelor monitorizate, permițând cercetătorilor să analizeze reacția faunei sălbatice atunci când numărul oamenilor dintr-o anumită zonă se modifica, fără ca peisajul în sine să se fi schimbat neapărat.

Scott Yanco, ecolog la Institutul Smithsonian pentru Biologia Conservării și Grădina Zoologică Națională și unul dintre autorii principali ai studiului, a explicat că volumul neobișnuit de mare de date provenite de la telefoane mobile disponibil în timpul pandemiei le-a permis cercetătorilor să măsoare prezența umană mai direct decât de obicei.

El a adăugat că acest lucru a făcut posibilă identificarea unor efecte care ar fi rămas ascunse dacă ar fi fost analizată doar transformarea habitatelor.

Omul contează la fel de mult ca peisajul

Rezultatele au arătat că reacțiile animalelor sălbatice nu puteau fi explicate, în general, doar prin modificările peisajului. Aproximativ 57% dintre speciile analizate au fost influențate atât de prezența oamenilor, cât și de transformarea mediului de către aceștia.

Prezența umană a fost asociată cu modificări ale dimensiunii arealului utilizat sau ale nișei ecologice ocupate de animale la 67% dintre speciile de mamifere și 68% dintre speciile de păsări.

Cele două efecte s-au influențat reciproc. În multe cazuri, reacția animalelor la prezența oamenilor depindea de gradul în care zona înconjurătoare fusese deja transformată, în timp ce efectul modificării peisajului era influențat parțial și de numărul oamenilor aflați în zona respectivă.

Aproximativ 67% dintre speciile de mamifere și 41% dintre speciile de păsări și-au redus suprafața habitatului utilizat ca urmare a efectului combinat al prezenței oamenilor și al transformării peisajului. Animalele s-au dovedit deosebit de sensibile la prezența umană în zonele relativ nealterate, precum parcurile naționale, în comparație cu mediile puternic urbanizate.

Fiecare specie reacționează diferit

Unul dintre cele mai importante rezultate a fost faptul că animalele sălbatice nu reacționează la oameni într-un singur mod previzibil.

Lupii, de exemplu, și-au extins suprafața habitatului utilizat atunci când oamenii erau prezenți. Cercetătorii consideră că acest lucru ar putea avea legătură cu istoricul îndelungat al conflictelor dintre lupi și oameni, ceea ce i-ar putea determina să se deplaseze pe suprafețe mai mari sau să migreze mai departe pentru a-i evita.

Cerbii cu coadă albă au reacționat diferit. Nișa lor ecologică s-a extins pe măsură ce peisajele erau transformate într-o măsură tot mai mare, însă s-a restrâns odată cu creșterea prezenței oamenilor. La cocorii canadieni a fost observat exact tiparul opus.

Ruth Oliver, conferențiară la Școala Bren pentru Știința și Managementul Mediului din cadrul Universității din California, Santa Barbara și una dintre autoarele principale ale studiului, a explicat că aceste reacții diferite arată cât de important este ca strategiile de conservare să fie adaptate particularităților fiecărei specii, în loc să se bazeze pe presupuneri generale despre comportamentul animalelor sălbatice.

Ea a subliniat că fiecare specie are cerințe diferite în privința habitatului, comportamente distincte și factori de risc specifici.

Ce înseamnă pentru conservarea naturii?

Studiul face parte din inițiativa internațională COVID–19 Bio-Logging Initiative, care a analizat reacția animalelor la schimbările dramatice ale activității umane produse în timpul pandemiei. La această amplă colaborare au participat aproximativ 600 de parteneri și au fost colectate circa un miliard de date de localizare provenite de la aproximativ 13.000 de animale.

Noile rezultate sugerează că planificarea măsurilor de conservare ar trebui să țină cont nu doar de infrastructura permanentă, ci și de momentul și locul în care oamenii sunt prezenți fizic. Acest lucru poate avea implicații pentru accesul vizitatorilor, gestionarea ariilor protejate și stabilirea perioadelor în care activitățile umane se desfășoară în habitate sensibile.

Studiul nu arată însă dacă aceste modificări comportamentale sunt benefice sau dăunătoare pentru animalele sălbatice. Animalele se pot adapta cu succes la condițiile schimbate, dar modificarea deplasărilor lor poate fi și un semn de stres. Oliver a spus că echipa de cercetare analizează în prezent dacă animalele care își schimbă comportamentul ca răspuns la presiunea umană au șanse mai mari sau mai mici de a muri.

Cercetarea adaugă astfel o nouă perspectivă importantă asupra relației dintre oameni și fauna sălbatică. Drumurile și orașele contează în mod evident, însă la fel de importantă poate fi și simpla prezență a oamenilor, iar speciile pot reacționa la aceasta în moduri extrem de diferite.