Un recif reapare

Un recif de corali a fost descoperit în largul coastelor Beninului, iar acesta s-a dovedit a fi încă viu la mai bine de șase decenii după ce cercetările anterioare sugeraseră că ecosistemul de la mare adâncime probabil nu mai era activ.

Cu ajutorul unui sonar modern, al unei drone subacvatice și al unor camere speciale, cercetătorii au identificat comunități de corali la peste 50 de metri sub suprafața oceanului.

Descoperirea oferă o perspectivă rară asupra unui ecosistem de mare adâncime puțin documentat și sugerează că este posibil ca și alte sisteme de recif să fi rămas neexplorate.

Un recif dispărut de peste 60 de ani

Povestea începe cu cercetările realizate în anii 1960. Expedițiile de atunci au identificat un posibil recif de corali de mare adâncime, în timp ce cartografiau zone considerate utile pentru înțelegerea regiunilor de pescuit. Situl se afla la peste 50 de metri sub suprafață, iar cercetătorii vremii au ajuns la concluzia că reciful probabil dispăruse.

Decenii mai târziu, o nouă echipă de cercetători a analizat din nou documentele istorice și a luat în calcul o altă posibilitate. În zonă ar fi putut exista o comunitate de organisme pe care oamenii de știință o numesc ecosistem coraligen mezofotic. Acest tip de comunitate coraligenă se dezvoltă în ape mai adânci, unde lumina solară este mult mai slabă decât în zonele cu recife de mică adâncime.

Tehnologia modernă a dezvăluit fundul mării

Echipa de cercetători a început prin scanarea cu sonar a aproximativ 11,5 kilometri de fund marin. Sonarul transmite unde sonore în apă, apoi folosește ecourile acestora pentru a identifica modificările reliefului submarin. În două zone au fost detectate semnale asociate unor formațiuni care puteau corespunde unor recife de corali.

Ulterior, aceste situri au fost investigate cu ajutorul unei drone subacvatice și al sistemului Deep Sea Camera System, furnizat de National Geographic Exploration Technology Lab. Echipamentele le-au permis cercetătorilor să observe fundul mării fără să fie nevoie să colecteze imediat probe fizice.

Au fost găsiți corali și pești

Imaginile subacvatice au surprins opt tipuri de corali și opt specii de pești care foloseau zona drept adăpost și loc de hrănire. Această combinație a fost importantă deoarece a arătat că situl nu este alcătuit doar din formațiuni coraligene izolate.

Pe baza stării observate în imagini, cercetătorii au descris comunitatea ca fiind aparent sănătoasă. Oamenii de știință au subliniat însă că studiul se află încă într-o etapă preliminară. Până în prezent nu au fost colectate probe fizice, astfel că identificările realizate pe baza imaginilor trebuie încă confirmate.

Evaluarea experților

Gérard Zinzindohoué, autorul principal al cercetării publicate în revista Frontiers in Marine Science, a prezentat importanța descoperirii și a atras atenția, în același timp, asupra limitelor studiului actual. „Din câte știm, aceasta este prima înregistrare confirmată a unui ecosistem coraligen mezofotic viu pe platoul continental al Golfului Guineei.”

Ce rămâne încă necunoscut?

Una dintre cele mai importante întrebări fără răspuns privește istoria recifului. Dovezile disponibile în prezent nu permit stabilirea faptului că aceste comunități coraligene au dispărut într-adevăr în anii 1960 și s-au regenerat ulterior sau că cercetările de atunci au interpretat greșit ceea ce au observat în zonă.

Cercetătorii nu știu încă nici care este întinderea exactă a sistemului de recif. Relatările istorice indicau posibilitatea existenței unei bariere de corali care se întindea paralel cu țărmul pe aproximativ 40 de kilometri, însă echipa modernă a investigat doar o mică parte a acestei zone.

Pentru a determina suprafața pe care se găsesc comunitățile coraligene și speciile prezente este nevoie de o cartografiere sonar mai extinsă, imagini subacvatice suplimentare și colectarea de probe fizice.

De ce este importantă descoperirea?

Comunitățile coraligene de mare adâncime pot fi dificil de găsit, deoarece se află sub zonele investigate cel mai frecvent de scafandri și prin cercetările tradiționale de coastă. Structura lor fragmentată poate face identificarea mai dificilă atunci când există doar un număr limitat de observații.

Descoperirea de lângă Benin arată că documentele istorice pot deveni din nou utile atunci când sunt combinate cu tehnologii moderne de explorare. Datele provenite din cercetările vechi au oferit punctul de plecare, iar sonarul și camerele subacvatice au permis o examinare mult mai detaliată a zonei.

Descoperirea evidențiază și cât de puține informații există încă despre ecosistemele de coastă din anumite regiuni ale Africii de Vest. Cercetările viitoare ar putea identifica și alte comunități, însă acest lucru trebuie demonstrat prin studii, nu tratat drept o certitudine.

Un recif de corali considerat pierdut de peste 60 de ani a fost documentat din nou în largul coastelor Beninului, demonstrând că metodele moderne de explorare pot pune sub semnul întrebării presupuneri vechi. Descoperirea a scos la iveală comunități coraligene vii la peste 50 de metri sub suprafață și mai multe specii de pești, ridicând în același timp noi întrebări despre trecutul ecologic al zonei.

Pentru cercetători, următorul pas nu este pur și simplu găsirea unui alt recif, ci înțelegerea mai aprofundată a formațiunii deja identificate. Studiile detaliate și colectarea de probe fizice ar putea dezvălui compoziția, întinderea și istoria sa reală. Astfel, descoperirea reprezintă atât un rezultat științific remarcabil, cât și începutul unei investigații mult mai ample.